Category Archives: 2 Alimentatie

Alimentele vegetale si antioxidantii

Una dintre cele mai evidente caracteristici ale plantelor este marea lor varietate de culori. Daca ne gandim la mancare in general, probabil ca e greu sa gasim ceva mai frumos decat un platou cu fructe si legume. Culorile rosu, verde, galben, mov si portocaliu ale alimentelor vegetale sunt nu numai frumoase dar si foarte sanatoasa. Iar aceasta legatura intre alimentele de origine vegetala si exceptionalele lor beneficii pentru sanatate este din ce in ce mai des scoasa in evidenta pentru ca in spatele acestei legaturi exista o realitate frumoasa dar solida din punct de vedere stiintific.

Culorile fructelor si legumelor provin de la o mare varietate de compusi chimici numiti antioxidanti. Aceste substante chimice se gasesc aproape exclusiv in plante, in alimentele de origine animala fiind prezente doar in masura in care animalele le consuma si le depoziteaza in mici cantitati in tesuturile lor.

Plantele reprezinta frumusetea naturii atat din punct de vedere al culorilor cat si din punct de vedere al chimiei, pentru ca ele preiau energia de la soare si o transforma in viata prin procesul fotosintezei. In cadrul acestui proces energia solara este transformata mai intai in glucide simple si apoi in hidrati de carbon complecsi, grasimi si proteine. Acest proces complex are loc printr-o activitatea destul de puternica in interiorul plantei si totul se desfasoara prin schimbul de electroni dintre molecule. Electronii constituie mediul de transfer al energiei (locul in care are loc fotosinteza seaman un pic cu un reactor nuclear). Electronii care zumzaie in planta, care transforma energia soarelui in energie chimica trebuie tratati cu mare atentie, deoarece daca se indeparteaza de la locurile lor in acest proces, ei pot crea radicali liberi, care pot produce dezastre in planta. Ar fi ca si cand partea principala unui reactor nuclear ar avea scurgeri de materiale radioactive (radicalii liberi) care pot fi foarte periculosi pentru zonele invecinate.

In ce fel administreaza planta aceste reactii complexe si cum se protejeaza impotriva electronilor hoinari si a radicalilor liberi? Planta ridica un scut imprejurul reactiilor potential periculoase, acest scut absorbind  substantele puternic ractive. Scutul acesta este alcatuit din antioxidanti care intercepteaza si evacueaza electronii, care ar putea astfel sa se abata de la drumul lor normal. Antioxidantii sunt de obicei colorati, deoarece aceeasi proprietate chimica ce absoarbe excesul de electroni creeaza de asemenea, si culori vizibile.

Culorile antioxidantilor variaza de la culoarea galbena a beta-carotenului (morcovul) la rosul licopenului (tomatele) si pana la culoarea portocalie a celor cu nume ciudat – critoxantine (portocalele).

Exista si antioxidanti incolori dar si acestia contin substante chimice importante cum ar fi acidul ascorbic (vitamina C) sau vitamina E. Acesti antioxidanti actioneaza in alte parti ale plantei, dar actiunea lor este tot una de protectie.

Ceea ce face ca acest proces sa fie semnificativ pentu noi, fiintele vii, este faptul ca si noi suntem producatori de radicali liberi pe parcursul vietii noastre. Simpla expunere la soare, la anumiti poluanti industriali sau aporturi dezechilibrate de nutrienti creeaza cadrul pentru o afectare nedorita produsa de radicalii liberi periculosi. Ei pot face tesuturile noastre sa devina rigide, iar functionarea lor sa fie limitata (seamana un pic cu imbatranirea, cand corpurile noastre scartaie si intepenesc). Aceasta afectare necontrolata, produsa de radicalii liberi, face parte de asemenea din procesul care da nastere la cataracte, rigidizarea arterelor, cancere, emfizem, artrita si multe alte alte boli care exista la varsta inaintata.

Problema de care ne lovim este ca noi nu construim in mod natural scuturi care sa ne protejeze impotriva radicalilor liberi. Noi nu suntem plante si nu desfasuram fotosinteza si de aceea nu  producem nici unul dintre antioxidanti. Din fericire, antioxidantii din plante lucreaza in corpurile noastre in acelasi fel in care lucreaza in plante, iar asta reprezinta o armonie minunata.

Plantele fac scuturi din antioxidanti si, in acelasi timp ii fac sa apara incredibil de frumosi, cu culori minunate, apetisante. Atunci noi, fiintele vii, la randul nostru suntem atrase de plante si le mancam, imprumutand scuturile lor de antioxidanti pentru propria noastra sanatate.

Concluzia este, din punctul meu de vedere, una sigura: daca dorim vitamine si sanatate, nu trebuie sa ne ducem la cutia cu medicamente ci la cosul cu fructe si legume.

Advertisements

Leave a comment

Filed under 2 Alimentatie

Vitamina D: din sursa naturala sau de sinteza?


Am citit un articol foarte interesant despre aportul de Vitamina D din sursa naturala (soare) sau de sinteza (Vigantol) (aici link). In principiu sunt de acord cu tot ce a scris Adelle, nu stiu daca ar mai fi ceva esential de adaugat. Adelle a punctat foarte bine avantajele si mai ales dezavantajele folosirii Vigantolului (as vrea sa mentionez si eu inca odata ca articolul reprezinta punctul de vedere personal al autoarei, care nu trebuie considerat un indemn pentru a da sau a nu da Vigantol copiilor. Este doar un punct de vedere la care ar trebuie sa reflectam).

In continuarea articolului ei as vrea sa povestesc modul in care a fost descoperita Vitamina D de catre  chimistul si nutritionistul Elmer Verner McCollum.

McCollum  a abordat studiul nutritiei din punctul de vedere al unui chimist care doreste sa afle care sunt substantele pe care trebuie sa le contina alimentele astfel incat sanatatea sa fie mentinuta. Dupa zece ani de experimente pe sobolani, timp in care a studiat efectele a sute de diete, el s-a convins ca tulburarile nutritionale pot fi provocate de compozitia chimica gresita a regimului alimentar.

Coroborand rezultatele experientelor personale cu cele ale “inaintasilor” sai (Vedder si Funk) McCollum a emis ipoteza ca rahitismul la sobolani este provocat de deficiente alimentare si in colaborare cu John Howland, un pediatru celebru al timpurilor respective, a inceput un studiu cu privire la factorul sau factorii pe care ii aduceau in plus suplimentele alimentare eficiente.

In cursul acestor experimente (care au avut loc in jurul anului 1922) cei doi au evidentiat ca sursa si calitatea grasimilor, respectiv continutul de Vitamina A, precum si raportul de calciu si fosfor aveau o semnificatie importanta pentru cresterea oaselor, dar  totusi nu reprezentau cheia problemei rahitismului. Ei au conchis  ca ar fi vorba de o a patra vitamina antirahitica, pe care au denumit-o Vitamina D.

In studierea acestei vitamine, McCollum a luat in considerarea un studiu (Palm), in care se  comunica ca in Elvetia, copiii care traiau in vaile adanci ale Alpilor sufereau de rahitism sever, in schimb copiii de aceeasi origine sociala care traiau in satele de pe inaltimile muntilor Alpi nu se imbolnaveau. In studiul respectiv, acesta protectie a fost atribuita luminii soarelui de dimineata. Copiii din vai erau expusi la rahitism din cauza ca muntii ascundeau lumina solara. Mai mult decat atat, in timpul primului razboi mondial, medicii germani vindecasera copii rahitici prin expunerea acestora la lumina lampilor cu raze ultraviolete.

Pornind de la aceste idei, si datorita faptului ca poseda mijlocul de a provoca rahitismul la sobolani, McCollum avea posibilitatea sa verifice ipoteza ca lumina soarelui are o actiune antirahitica. In acest experiment, McCollum a folosit “testul liniei” o metoda de evidentiere a Vitaminei D, numit asa deoarece inceputul calcificarii apare ca o linie fina de-a lungul zonei de crestere a osului. Aceasta metoda a fost larg utilizata ulterior pentru estimarea preparatelor antirahitice.

Dovada existentei unei vitamine care are o influenta profunda in reglarea cresterii oaselor dar si faptul ca aceasta poate fi asimilata prin expunerea la lumina solara s-a aratat deosebit de importanta pentru sanatatea publica iar experientele respective au au starnit mult interes printre cercetatori si pediatrii datorita  posibilitatii de prevenire a rahitismului la sugari si copii.

Parerea mea personala (care nu trebuie interpretata ca un indemn la a folosi sau nu diverse medicamente sau suplimente) este ca in prezent se abuzeaza de medicamente. Chiar daca este demonstrata stiintific actiunea benefica a acestora in anumite cazuri si situatii, nu exista niciun motiv pentru prescrierea lor in masa si tratarea tuturor pacientilor in mod egal, fara a se tine cont de anamneza, de conditiile de viata si mai ales de simptome.

In aceeasi situatie se afla si Vigantolul care este prescris dupa ureche, mie personal trei pediatrii mi-au prescris cantitati diferite pentru Alexandra, iar prietena mea cea mai buna si nasa fetitelor, care este farmacist, mi-a prezentat o cu totul alta varianta din punct de vedere farmaceutic care evident nu corespunde cu punctul de vedere medical.

Cu Alexandra am respectat cu strictete toate prescriptiile de medicamente, picaturi si alte nebunii de la pediatrii dar cu Andreea am renuntat la toate (mai ales ca schimband si medicul pediatru am primit o …. a cincea (?) opinie).

Intre timp descoperisem si homeopatia si nu numai ca mi s-au confirmat banuielile dar am aflat si multe alte lucruri noi, interesante si importante despre ce inseamna sa ai un stil de viata sanatos si despre cum se pot aduce aporturi de vitamine si alte substante hranitoare in mod cu totul natural.

Leave a comment

Filed under 2 Alimentatie, 3 Sanatate

Food matter (Mancarea conteaza) – documentar

 

“Fie ca mâncarea să vă fie medicament şi medicamentul să vă fie mâncare” – Hippocrate. Acesta este mesajul părintelui fondator al medicinei moderne, mesaj care are un ecou puternic în noul şi controversatul documentar Food Matters.

Cu mâncăruri sărăcite nutriţional, aditivi chimici şi cu tendinţa noastră de a ne baza pe medicamente farmaceutice pentru a trata ceea ce este în neregulă cu corpurile noastre prost hrănite, nu este de mirare că societatea se îmbolnăveşte tot mai mult.
Food Matters expune “industria bolii” o afacere de triliarde de dolari la nivel global şi oferă oamenilor câteva soluţii verificabile ştiinţific, pentru a preveni boliile şi a le trata, în mod natural.

“Accesul la informaţii mai bune, determină oamenii în mod
invariabil, să facă alegeri mai bune pentru sănătatea lor …”

Cea mai importantă idee care iese în evidenţă în acest film , este aceea că noi nu numai că ne vătămăm corpurile cu alimente nepotrivite, ci şi că ne putem trata boli cronice cum ar fi şi cancerul în faza terminală, cu ajutorul mâncării, suplimentelor şi produselor de detoxifiere, idee susţinută de mai mulţi experţi în nutriţie şi vindecare pe cale naturală, intervievaţi în acest film.

Unul dintre scopurile acestui film este de a ne ajuta să ne schimbăm modul de a gândi, indus de sistemul de credinţe al medicinii noastre moderne şi al centrelor de sănătate. Intervievaţii punctează faptul că nu toate problemele necesită atenţie medicală majoră, costisitoare şi ne spun multe terapii alternative care pot fi mult mai eficiente, mai economice, mai puţin vătămătoare şi mai puţin invazive decât tratamentele medicale convenţionale. ”

http://fymaaa.blogspot.com

Mancarea conteaza 1

Mancarea conteaza 2

Mancarea conteaza 3

Mancarea conteaza 4

Mancarea conteaza 5

Mancarea conteaza 6

Leave a comment

Filed under 2 Alimentatie

Despre alimentatia copiilor (M. Montignac)

Dupa ce am nascut-o pe Alexandra, m-am axat foarte mult pe partea de educatie si dezvoltare emotionala. De fapt cred ca 99% din eforturile mele s-au indreptat in aceasta directie. Consideram ca am un stil de viata sanatos, in sensul ca renuntasem la fumat de 2 ani, sucuri nu mai beam tot de cativa ani buni, nu mancam prajeli, grasimi si nu consumam E-uri. In perioada de sarcina si alaptare am avut o dieta conforma cu toate recomandarile doctorului si cu ceea ce am citit in carti, asa ca nu aveam de ce sa-mi pun probleme legate de nutritie. Cred ca inceputul cautarilor mele legate de nutritie a fost cand, dorind sa slabesc, si cautand o dieta sanatoasa, am citit cartea lui Montignac. Recunosc ca am avut un soc. Era prima data cand aflam ca alimente de baza, alimente sanatoase (credeam eu), cum ar fi zaharul sau painea alba, alimente pe care oricum nu le foloseam in exces, pot face rau. Mult rau! Si era prima data cand, din cuvinte simple si exemple banale,  am aflat unde poate duce o alimentatie gresita.   Si de atunci a inceput aventura mea in lumea nutritiei.

M Montignac – “Mananc deci slabesc”:

“Alimentaţia unui copil mic, mai ales cand este incă sugar, este principala preocupare a mamei. In timpul primelor luni de viaţă, modul in care copilul işi va accepta hrana ii va condiţiona acestuia starea de sănătate, adică şansele de supravieţuire.  Dacă in cursul acestei perioade intervine o problemă: lipsa poftei de mancare, vomă, diaree, alergie etc., specialistul consultat, analizand situaţia, va pune neindoios aceste manifestări pe seama alimentaţiei copilului şi o va schimba in consecinţă. Medicii ştiu perfect că, la un copil mic, problemele de sănătate au aproape intotdeauna cauze alimentare. Schimband alimentaţia, ajutand-o, ei au mai multe şanse de a găsi o soluţie eficace, decat prescriind un medicament.

In schimb, cand copilul este mai mare şi, mai ales, de indată ce incepe să fie hrănit “normal” (adică intr-un mod mai mult sau mai puţin asemănător adultului, mănancă de toate), nu le mai vine in minte nici părinţilor şi nici medicilor să-i schimbe modul de alimentaţie, dacă se imbolnăveşte. Este un fapt regretabil, deoarece majoritatea problemelor de sănătate ar putea fi rezolvate astfel.

Apariţia bolii la un copil, ca şi la oricare alt individ, este mai intai un semn de slăbiciune fizică. Organismul uman este dotat, in mod normal, cu un sistem natural de apărare impotriva tuturor agresiunilor microbiene din mediul inconjurător. Despre un copil mic, care duce orice obiect la gură, se spune că “este imunizat impotrivă microbilor”. Prin aceasta se subinţelege că dispune de un sistem de apărare care il inarmează impotriva atacurilor microbiene.

Dar nu numai bebeluşii au privilegiul unei apărări imunitare; şi copilul care a crescut (ca şi adultul) işi păstrează această capacitate, iar organismul său o pune in aplicare in fiecare moment, pentru a-i asigura supravieţuirea in mediul microbian care il inconjoară.

Totuşi, cand organismul este slăbit, mijloacele naturale de apărare devin mai puţin eficiente, deci mai vulnerabile. Bolile, cu excepţia celor de origine virală, trebuie puse pe seama unei slăbiciuni trecătoarea organismului. Or, slăbiciunea organismului are drept cauză, in majoritatea cazurilor, o problemă alimentară.

De aceea, modul de hrană al copiilor trebuie să rămană in permanenţă preocuparea părinţilor.

Din păcate, copilul din ţările noastre industrializate, dacă este bine hrănit cantitativ, este din ce in ce mai prost hrănit din punct de vedere calitativ.

Pe de altă parte, anumite combinaţii alimentare sunt prost tolerate de către copii şi, in anumite cazuri, ar trebui mai bine să fie evitate.

Evocand modul in care sunt hrăniţi copiii din zilele noastre, nu mă pot impiedica să nu mă gandesc la cel in care sunt hrănite animalele domestice.

Cu caţiva ani in urmă, “făceai supa pentru caine” sau “mancarea pentru pisică”. Azi, deschizi o cutie. Este cu mult mai practic! Căci vrem să avem animale, cu condiţia să nu trebuiască să ne ocupăm de ele.

Iată incă o ilustrare a caracteristicii fundamentale a epocii noastre. Dorim toate avantajele fără a avea şi

inconvenientele. Cu alte cuvinte, şi după expresia de acum celebră, “vrem şi untul şi banii pentru unt”.

Toate femeile aspiră să aibă copii, nimic mai natural! Dar in epoca noastră vrem să avem copii, cu condiţia să nu trebuiască să ne ocupăm prea mult de ei.

Pentru a răspunde acestei tendinţe, a trebuit să organizăm un fel de crescătorii industriale destinate

minunaţilor noştri copilaşi: creşe, cămine, grădiniţe. Şi, ca şi in cazul animalelor, s-au găsit soluţii industrial practice, pentru ca zgamboii să fie hrăniţi cu uşurinţă. Este de ajuns să deschizi o cutie sau “un borcănel”.”

Leave a comment

Filed under 2 Alimentatie

Raw food: Interviu Una Culuna

Tot citind diverse lucruri, din blog in blog si din link in link, am gasit un blog despre o doamna cu o poveste foarte interesanta. Pe mine ma fascineaza povestile de viata, unele dintre lecturile mele preferate fiind biografiile.

Si aceasta poveste, pe care o redau mai jos, merita citita pentru ca este o lectie de viata din cel putin doua puncte de vedere: in primul rand reinventarea si puterea de a te ridica si a merge mai departe si in al doilea rand,  stilul de viata pe care il promoveaza si pe care ar fi ideal sa-l urmam cat mai multi.

http://bucuriebunastarehrisca.blogspot.com/2010/10/in-loc-de-despre-mine.html

COSMOPOLITAN: De cit timp esti adepta stilului de viata raw?

UNA CULUNA: De pe 1 august 2009 🙂

COSMOPOLITAN: Ce te-a determinat sa schimbi «foaia alimentara»?

UNA CULUNA: Curajul de a face uz de dreptul meu nativ la fericire; sti cum e, informatiile vin spre noi permanent; pentru mine, noaptea aia a fost noaptea cand am avut urechile sa aud, onestitatea de a recunoastre adevarul, curajul de a fi fericita, curajul de a fi diferita (sectanta, cum m-am autodenumit privandu-i pe cei din jur de numele pe care mi le-ar fi dat ascunzandu-si propria teama sub umbrela acoperitoare a sarcasmului).

Am schimbat “foaia alimentara” cum ii spui tu, intr-o noapte. Si-am schimbat o foaie goasa de tot, caci maica-mea-i moldovianca; o moldoveanca neaosa, care – asa a invatat si ea de la mama ei – si-a exprimat mereu iubirea pentru familia sa prin marile castroane aburinde de chiftele; mama ne-a aratat mereu ca ne iubeste gatindu-ne si indopandu-ne pana la refuz cu carne pe care-o procura, cu mari eforturi “pe sub mana”, in vremi de trista amintire. Nu stiu daca pana la 31 de ani mancasem mai mult de doua mere crude… placinta cu mere? o multime…
Am schimbat, deci, o foaie grosa, caci nici macar nu-mi comandam salata la restaurant – asa… ca garnitura – si nici macar nu stiam sa incropesc o salata.

Am schimbat o foaie groasa caci, in primele zile ma intrebam serios si teribil de ingrijorat cum am sa supravietuiesc.
Am schimbat o foaie groasa caci n-am avut niciodata un blender sau un storcator de fructe.
Am schimbat o foaie groasa caci obisnuiam sa beau 2 litri de cafea in fiecare zi.
Am schimbat o foaie groasa caci puteam sa beau mai mult alcool decat majoritatea barbatilor pe care ii cunosc 🙂

Cum am schimbat foaia? E greu sa explici (e imposibil, probabil) o revelatie. Am stiut, pur si simplu. Am vazut trei documentare intr-o noapte: Food MattersVictoria Boutenko – 12 Steps to Raw Foods, si Raw for Life.
Victoria Boutenko had me at hello :-). E o mare doamna care povesteste-n vorbe documentate da’ nepretentioase ce-i aceea viata raw vegan.
Am avut, pur si simplu curajul de a-mi auzi vocea interna; eram, se pare, pregatita sa incep sa TRAIESC 🙂
Pentru alti oameni, pentru multi dintre prietenii mei, schimabrea incepe mai cu manusi, incep prin a elimina carnea, apoi toate produsele animale, apoi trec la 51% din orice masa crud, apoi la 80%, unde raman un numar de ani. E si asta o varianta, atata vreme cat functioneaza…

COSMOPOLITAN: Care sint motivele pentru care recomanzi si altora un asemenea stil alimentar?

UNA CULUNA: :-))))))))) E ca si cum te-ntreaba cineva: “ai de ales intre doua variante: varianta A: te simti batrana, urata, depresiva, lipsita de energie, fara chef de viata si nesigura si varianta B: te simti tanara, energica, fumoasa, verde, plina de pofta de viata si Sti cu S mare ca n-ai sa te imbolnavesti niciodata, ca ai sa fi o bunica vesela si cocheta, imbaindu-te in apa rece a oceanului in zori avand certitudinea ca n-ai sa racesti niciodata; ce varianta alegi? 🙂

COSMOPOLITAN: Care sint beneficiile raw food diet? Spune-mi cum se simt pe piele proprie.

UNA CULUNA: Am lipsit de la balul de absolvire a Colegiului National Sfantu Sava pentru ca am avut o mare cadere de calciu care ma paraliza in pat la fiecare ciclu menstrual. Am suferit de migrene cumplite intreaga mea viata (de pe la 10 ani m-au tot internat in spital in incercarea de a depista cauzele… mi-au smuls polipii, mi-au facut punctii, mi-au scos amigdalele, m-au investigat cu toate sculele, palniile si paroscoapele…). Am fost supraponderala in ultimii 10 ani din viata mea (de la 21 de ani cand l-am nascut pe Matei si pana pe 1 septembrie 2009); am facut facultatea de psihologie cautandu-ma pe mine insami; am baut mult intr-o vreme a vietii mele incercand sa-mi mangai dorul de pacea launtrica care, se pare, stiam ca mi se cuvine.

Pe propria-mi piele, rezumatul suna asa:
– primele 10 luni de raw au fost, pentru mine paradisul
– n-am mai avut niciodata o migrena
– am slabit 10 kg in prima luna de raw
– am slabit 30 kg in primele 6 luni raw
– dupa 5 luni de raw am inceput sa scriu un blog si inca si azi, la peste 9 luni de cand am inceput sa scriu, primesc, zilnic, macar un mesaj in care un cititor dintr-un ungher al tarii imi multumeste cu lacrimi in ochi pentru viata minunata pe care-o traieste de cand s-a facut raw
– dupa un an de raw, in micuta mea carciuma raw, unde totul e preparat cu mainile mele, totul e prooaspat si frematator de viata, in ast mic loc ascuns, pranzeste, cand si cand excelenta sa, ambasadorul frantei la Bucuresti
– fiu-miu, fost asmatic, care obisnuia sa raceasca grav de 15-20 de ori pe an, raceli finalizate, indubitabil cu o criza de astm care necesita injectii de cortizol, fiu-miu, asadar, e cel mai bun jucator de baschet din seria lui, in drum spre selectie la profesionisti si a racit de doua ori intr-un an;
– eu n-am mai luat nici un fel de medicament de un an
– n-am nevoie a ma spal cu sapun pentru ca secretiile corpului meu nu miros niciodata
– dorm, in medie 4-5 ore pe noapte si-mi e suficient
– imi amintesc cu greu ce-i aceea o migrena
– ciclul menstrual dureaza 2 zile si aste 2 zile sunt la fel cu celelalte zile ale lunii: o asteptare cuminte dar entuziasta a minunatiilor care au sa se manifeste azi in viata mea, o curiozitate a sincronicitatilor la care am sa asist astazi, cu zambet de autor constient in coltul gurii
– ti-am zis ca de la felul asta de a manca ai o mirabila claritate a mintii?
– ti-am zis ca ai energie sa faci tot ce-ti doresti?
– ti-am zis ca mancarea e incarcata energetic si informational si ca devii mai bun, mai rabdator, mai echilibrat, mai rezistent la efort fizic?
– ti-am zis ca cacao cruda contine pea, adica hormonul fericirii?
– as putea sa contiunui astfel pret de 256 de intrebari 🙂
– aaaaa, ti-am zis ca avem clienti bolnavi de tot felul de forme de cancer si alte boli degenerative grave care se vindeca alaturea-ne?
– ti-am zis ca s-au vindecat deja de diabet 6 doamne care ne sunt cliente?
– ti-am zis ca avem clienti care vin sa manance la noi doar pentru ca gasesc ca mancarea pe care-o pregatim este gourmet?
– ma simt usoara, energica, isteata, libera si fericita; da, mancarea conteaza!

COSMOPOLITAN: Exista si efecte negative? E ok sa adopti un asemenea regim pe viata?

UNA CULUNA: Da, exista si efecte negative:

– unul dintre ele este acela ca viata ta incepe sa se deruleze pe repede-nainte; incepi sa cresti ca fat-frumos, intr-un an cat altii-n sapte… si-asta te va indeparta de prietenii cei vechi care raman… hai sa spunem intr-o alta zona ; si-ti pare rau ; si tragi nadejde ca vor veni, curand si ei catre infericire.

– alt efect negativ este acela ca cei dragi tie, uneori bolnavi, uneori grav bolnavi, nu sunt pregatiti sa auda adevarul asta simplu de cand lumea: “fie ca mancarea ta sa-ti fie medicament si medicamentul tau sa fie mancare”… e atat de simplu… si totusi asisti neputincios, cate-odata la degradarea fizica si psihica a dragilor tai; te simti uneori de parca esti un desert, ai o maaaaare oaza de apa la tine si, totusi, prietenii tai mor in jurul tau deshidratati pentru ca nu sunt pregatiti sa faca cei cinci pasi pana la oaza pe care-o strigi in gura mare.

– un alt efect negativ este acela ca, dupa ceva vreme de raw, incepe ceea ce se cheama detoxifierea… exista o detoxifiere fizica si-apoi, exista si o detoxifiere emotionala;

– detoxifierea fizica e simplu de a fi inetleasa: dupa ce sangele tau este alcalin o perioada de timp suficient de lunga, corpul se simte in siguranta sa incepe sa curete toxinele ingesuite, stocate indesat in toate organele interne; si astfel, dupa 10 luni de paradis (in cazul meu) intr-o zi te trezesti si ai o migrena, si nu mai esti asa de vivace cum fusesei in ultimele luni (si e cam tough, caci asa de repede te obisnuisei cu binele absolut :-)…); daca nu esti informat te poti speria: pentru ca numa’ ce te obisnuisei sa fi atot-sanatos, atot-energic, atot-potent, atot-bine-dispus, si, prima tendinta e aceea de a face ce te-a invatat societatea sa faci: te indoiesti: “auleu, trebuie ca nu mananc corect” :-); daca esti bine informat, insa, te bucuri sa sti ca, corpul tau a inceput sa disloce toxinele, sa le elimine in sange, de unde au sa paraseasca corpul care are sa intinereasca o bucata;

– cu detoxifierea emotionala e… ceva mai complicat; asa cum toxinele se stocheaza in organe, tot astfel traumele se stocheaza in inconstient; si, cand esti suficient de echilibrat emotional (lucru care se intampla atunci cand esti raw), traumele astea incep si ele sa fie detoxifiate, sa iasa si sa te bantuie; si nici asta nu-i o experienta imediata placuta 🙂 ; diferenta e ca, spre deosebire de o persoana “normala” tu STI ca-i o stare temporara;

COSMOPOLITAN: Cum iti gasesti timp sa gatesti? Trucuri, sfaturi, «organizari» ca avem nevoie…

UNA CULUNA :
– timpul in care inveti sa “des-gatesti” este, intr-adevar o investitie… :-); lumea spune, si are dreptate sa spuna astfel, ca nu-si gaseste timp pentru a gati raw… de fapt nu-si gaseste timp pentru a gati nimic… cate oale de sarmale “normale” ai facut tu in ultima luna? cate ciorbe? cate roast-beaf? cate torturi? ti se pare ca gatitul “normal” nu necesita timp pentru ca… nu gatesti 🙂 gasesti oricand shaworma, prajituri, ciocolatele, cascaval, paine…. gata facute in marele malaxor consumist, gata sa fie introduse in suferindu-ti si mereu flamandu-ti corp 🙂
– eu, personal, mi-am acordat luxul de a face scoala de gateala raw pe repede-nainte: mi-am dedicat 2 luni de viata acestei invataturi si astazi, am o carciuma gourmet in care gatesc in fiecare noapte pentru 30-40 de oameni; sti cat timp iti ia sa prepari o supa cruda? 10 minute (cu tot cu spalarea legumelor); laptele crud ii gata in 5 minute (mai putin decat timpul in care te-ai duce pana la chioscul din coltul blocului); un tort e gata in 30 minute iar sarmalele in 40 minute (cu tot cu timpul de impachetare, manufacturare a sosului si a smantanei de caju si, cred, cu tot cu timpul de mancare 🙂
– dar, da, intrebarea ta e perfect justificata… si pentru a raspunde la intrebarea asta, am creat eu “La vie en raw.z”, caci nu atat timpul de preparare imi era mie chinuitor cat timpul necesar procurarii ingredientelor; aveam nevoie sa vizitez 4 supermarket-uri, 3 plafare, 2 magazine arabesti, 4 magazine bio si sa fac 2-3 comenzi la magazine on-line diferite (dintre care doua din UK) pentru a-mi aduna ingredientele; La vie en raw.z a fost creat pentru a aduce in Romania, la preturi decente de tot, ingredientele de care are nevoie un sectant ca mine; bucurie.bunastare.hrisca este (printre altele) o carte de bucate on-line, cu poze si explicatii amanuntite. Asta e marele meu cadou pentru cei care-s gata sa dea piept cu viata traita ca libertate, fericire si claritate perena a mintii. Love!
COSMOPOLITAN : Daca mai e ceva de spus sau vrei sa sfatuiesti cititoarele in vreun fel, eu sint foarteeeeee incintata.
UNA CULUNA : Sti ce? Vreau sa urlu pentru cititoarele “noastre”: viata e minunataaaaaa.
Am trait 31 de ani de « viata normala »… Ce-i aia viata normala? Viata mea normala a fost una foarte reprezentativa pentru secolul nostru, viata unei femei de afaceri de succes, trezindu-ma in fiecare zi si carandu-mi picioarele jos din pat in vreme ce ma intrebam (etern): “eu pentru ce ma scobor din pat”; o viata colorata de migrene perene, depresii ritmice (priholog de profesie gasindu-ma :-)), dureri menstruale, pre-menstruale, post-menstruale, o mare tristete si lispa de sens inradacinate pana-n rarunchii fiintei mele. Am trait zile terne, incununate de succese profesionale dese dar tot atat de sterpe ca si monotonia vietii de afaceri care le-a creat.

Am trait in umbra intrebarilor: « cine sunt? de unde vin? care-i rostul meu pe lume? unde-am sa ma duc cand am sa mor? », intrebari pe care m-am staduit din rasputeri sa le acopar sub mormane de cumparaturi de la toate mall-urile si targurile si boutique-urile. Si m-am mai straduit sa le ascund sub kile de mancare indesata noaptea, in orele cele grele, indesate cu genunchiul in stomac.. doar-doar reusesc sa ma inconstientizez… si-mi iesea 🙂

Am trait ingropata sub cele 30 kilograme in plus si am lucrat la cooperativa munca in zadar, jucandu-ma de-a toate dietele pamantului si incercand toate retetele de infericire rapida publicate in reviste. Sti lipsa aia de sens, pe care, in intimitate o simti si tu de cate ori iti dai voie sa te asculti? O sti? Sigur c-o sti… Ma crezi cand iti spun ca ea nu e un dat? Ma crezi cand iti spun ca poti trai FIECARE ZI CA PE O SARBATOARE? Nu ma crezi… si-i normal. Nici eu nu te-as fi crezut pe tine daca mi-ai fi spus asta in urma cu-un an si-un pic.

Si-apoi, intr-o mirabila noapte, m-am trezit! Am avut eu soarta sa vad niste documentare si sa aud (nu doar sa ascult, ci sa aud: “esti ceea ce mananci”); am avut bafta sa vaz cu ochii mei oameni de aproape 70 de ani care fac 700 de flotari in lant, doamne de 65 de ani care arata fantastic, domni de 83 de ani care fac sarituri la trambulina, doamne de 80 de ani carora le-a crescut alt rand de dinti, doamne carunte de 60 de ani carora incepe sa le creasca par negru si bogat si greu si matasos, etc, etc, etc.
Si am stiut atunci, intr-o singura noapte ca asta-mi doresc si eu: tinerete fara batranete si viata fara de moarte 🙂 Am stiut atunci (nu banuit, nu crezut, nu acordat un oarecare grad de probabilitate, nu incercat, ci STIUT, stiutul cel de pe dinauntru), am stiut, asadar, ca sunt ceea ce mananc si ca imi doresc sa manac viata. Si sa fiu viata.
Primul meu an raw a fost paradisiac: eating life with a big spoon :-), adicaltea am mancat viata cu linguroiul cel mare si-am concluzionat: viata e minunataaaaaaaaaa.
Concluzionand pentru cititoarele “noastre” :-), zic asa:
– daca eu, care (cum ar spune prietetnul eugen ionesco: “cand m-am nascut aveam 14 ani” :-), harsita in depresii si tristeti de tot felul urlu de bucuria vietii in fiecare zi a vietii mele
– daca eu junk food-ista convinsa, supraponderala vesnica, dietomana si yoyomana, mare bautor de alcool si vesnic mancator de carne
– eu mama singura si ravasita
– eu femeie de afaceri cu un program de lucru de minim 12 ore pe zi,
– daca eu am facut-o… oricine poate. ORICINE POATE!

Leave a comment

Filed under 2 Alimentatie, 3 Sanatate, 5 Povesti de viata

Alimentaţie sănătoasă pentru copiii

 Din prima copilărie se formează ideile despre lume şi este general acceptată ideea că obiceiurile alimentare formate în copilărie rămân fixate pentru întreaga perioadă de existenţă a adultului. Educaţia pentru sănătate pe parcursul copilăriei timpurii formează obiceiurile şi atitudinile pentru tot timpul vieţii.

Recomandări pentru hrana zilnică

  • lapte şi produse lactate; •
  • carne, peşte şi ouă, fasole, mazăre şi linte. Fasolea, mazărea si lintea sunt importante cu deosebire • pentru cei cu dietă vegetariană;
  • pâine şi alte cereale, precum şi paste, cartofi şi alte vegetale cu amidon;•
  • fructe si legume.•

Sunt de evitat !

  • oul crud şi parţial fiert (risc de salmonela);•
  • nucile întregi ori bucăţi (risc de înec);•
  • fructe de mare în cochilii care se manâncă crude (risc de otrăvire şi alergii);•
  • sarea: copii nu trebuie mănânce mai mult de 2 gr. sare/zi;•
  • zahărul sau mierea în mâncare;•
  • băuturile dulci şi acidulate.•

Alimente solide şi lichide pentru copiii 5-8 ani

  • alimente bogate în calciu: lapte, brânză, iaurt, boabe de soia, tofu şi nuci;•
  • alimente bogate în vitamina D: cereale fortificate, margarină, ulei de peşte;•
  • alimente bogate în fier: boabe de legume, legume verzi şi cereale fortificate;•
  • două porţii de peşte pe săptămână, pentru proteine uleiuri nesaturate şi vitamine;•
  • alimente bogate în vitamina C: citrice, roşii şi cartofi;•
  • lichidele să fie rezumate la apă şi lapte, iar sucurile de fructe numai în timpul mesei.•
  • sare limitată la maximum 3 gr./zi•
  • alimentele dulci date între mese cresc riscul obezităţii şi pot afecta dantura copilului. Se recomandă ca • biscuiţii, prăjiturile, băuturile dulci să nu fie oferite copilului decât o dată pe săptămână.
Piramida alimentelor, stil de viaţă sănătos

Leave a comment

Filed under 2 Alimentatie